Interviu cu doamna Aedín McLoughlin, director al Good Energies Alliance Irlanda
GOOD ENERGIES ALLIANCE IRELAND (GEAI) este singura organizaţie non-guvernamentală din Irlanda, a cărei implicare în protecţia mediului pune accentul pe resusursele de energie și utilizarea lor. GEAI are sediul în nord-vestul Irlandei, dar activitatea sa acoperă întreaga insulă. Face parte din Irish Environmental Pillar, o organizaţie de timp „umbrelă” înfiinţată de Guvern cu scopul de a reprezenta viziunile asupra sectorului de mediul, ce reuneşte astăzi 29 de ONG. Totodata, colaborează cu alte organizaţii de mediu, la nivel național și internațional.
GEAI este implicat într-o gamă de activități, susținute de voluntari, ce au ca scop promovarea și folosirea energiilor regenerabile. Voluntarii internaționali participă prin programul Serviciul European de Voluntariat, parte din inițiativa Erasmus+. Din toamna anului 2016, GEAI e implicat într-un alt proiect european, denumit ”Parteneriat strategic” împreună cu ONG-ul italian „Legambiente” și DOOR, o organizație din Croația.
Doamna dr. Aedín McLoughlin este directorul GEAI și coordonatorul proiectelor derulate de organizaţie, având o îndelungată experiență în managementul fondurilor europene.
Reporter: Aedín, cum s-a născut GEAI? De unde a venit ideea ce v-a inspirat să puneți organizația pe picioare?
Aedín McLoughlin: În anul 2010, compania canadiană Tamboran a dorit să înceapă în zona noastră un proiect de extragere a gazelor naturale din roci de șist, prin fracturare hidraulică. În pofida promisiunilor făcute de companie, privind crearea de locuri de muncă şi generarea de beneficii financiare pentru locuitorii zonei, mulți oameni au fost îngrijorați din cauza impactului acestei tehnologii asupra mediului. Noi am fost un mic grup care a demarat cercetări asupra metodei de fracturare hidraulică și ne-am dat seama că exploatarea a câteva sute de sonde ar fi putut provoca numeroase efecte negative asupra mediului şi a comunităților locale.
Câțiva dintre noi aveam experiență în proteţia mediului şi în ceea ce înseamnă dezvoltarea comunității, astfel că am fondat GEAI în anul 2011 cu scopul de a influența factorii de decizie prin creșterea nivelului de conștientizare asupra acestor probleme și prin pledoarii la nivelul forurilor decizionale. Nu am preferat acțiunile directe împotriva proiectelor de exploatare a gazelor de şist. Campania prin care ne-am opus fracturării hidraulice a avut succes, iar în prezent un proiect de lege ce propune interzicerea acestei metode în Irlanda a fost înaintat în Parlament spre a fi aprobat.
Reporter: Cum ați prezenta scopul general al activităţii GEAI? Care ar fi obiectivele despre care cititorii noștri ar trebui să știe?
Aedín McLoughlin: Misiunea noastră este ca, prin cercetare, educație și campanii de informare să explicăm opiniei publice și factorilor de decizie din Irlanda dezavantajele utilizării continue a combustibililor fosili. Concomitent, GEAI contribuie la elaborarea de politici cu caracter practic privind resursele de energie şi modul în care acestea sunt valorificate. Scopul final este să acţionăm pentru combaterea schimbărilor climatice și arătăm respect pentru planetă, mediul înconjurător și oameni.
Ştim că este un obiectiv înalt, deşi suntem un ONG mic, care depinde în totalitate de munca voluntarilor pentru a-și îndeplini misiunea. În consecință, ne alegem cu atenție bătăliile în fiecare an și avem o abordare strategică a scopurilor noastre. Anul trecut, am contestat cu succes un studiu defectuos al Agenției de Mediu asupra fracturării hidraulice şi am reuşit să oprim testele seismice înainte ca ele să fie începute. Totodată, am reuşit să facem exploatarea hidraulică o problemă aflată în atenţie la nivel național. Anul acesta, vizăm cu prioritate să sprijinim comunitățile locale, astfel încât acestea să obţină certificarea de „Comunități cu Energie Durabilă” şi, treptat, să renunţe la combustibilii fosili, să-şi reducă emisiile de carbon și să-şi eficientizeze consumul de energie.
Reporter: Puteți să menţionaţi câteva proiecte notabile pe care GEAI le-a derulat sau rezultate importante în munca din domeniul „energiei verzi”?
Aedín McLoughlin: Cea mai importantă activitate pe care noi am derulat-o a fost campania națională de creșterea a nivelului de conștientizare cu privire la riscurile asociate fracturării hidraulice, campanie ce a urmărit influenţarea factorilor de decizie de la toate nivelurile – local, regional și național – astfel încât să se înţeleaga necesitatea de a ne opune introducerii acestei metode în Irlanda. Această activitate a inclus prezentări pe care le-a realizat în rândul comunităților din întreaga țară, în contextul dialogului cu grupuri politice, comitete parlamentare, cu autorităţile de reglementare etc. Am realizat și materiale pentru publicare in mediul online – website, social media cât și offline – pliante, fluturași, postere. Punctul culminant al acestei campanii, numită ”Stop the Study”, a fost oprirea bruscă a acelui studiu al Agenției de Mediu de care am amintit anterior, a cărui valoare financiară era prevăzută la 1 milion de euro. Partea finală a campaniei a fost să redactăm proiectul de lege privind interzicerea explorării și exploatării petrolului și a gazelor obţinute din roci, proiectul fiind agreat de toate partidele politice şi aflat acum în stadiul de evaluare legislativă.
Alt rezultat important este recunoașterea muncii noastre la nivel național. GEAI a devenit membru al organizaţiei ”Irish Environmental Pillar”, calitate în care contribuie direct la procesul de elaborare a politicilor naţionale de mediu. Totodată, ne-am alăturat şi unui grup de acţiune dedicat creşterii, în întreaga ţară, a nivelului de conştientizare asupra schimbărilor climaterice.
Reporter: Care sunt avantajele Irlandei în domeniul energiilor regenerabile și cum este acoperită această direcţie de politici și strategii?
Aedín McLoughlin: Irlanda este o țară norocoasă pentru că are resurse extinse de energie regenerabilă ce pot fi exploatate fără dificultate. Suntem pe locul doi în Europa în ce priveşte potenţialul de exploatare a energiei eoliene. În ciuda legendarei noastre umidități, accesul la lumina solară este de 80% din ceea ce are Parisul, de exemplu, astfel că şi energia solară are un mare potențial, mai ales în partea de sud-est a țării. Avem condiții ideale de creștere a copacilor, deci putem să exploatăm biomasă și, de asemenea, putem utiliza bio-digestoare pentru a genera bio-combustibili.
Cu toate acestea, politicile Irlandei nu țin pasul cu cerințele de reducere a emisiilor de CO2, care derivă din faptul că şi statul irlandez a ratificat Acordul de la Paris. Liderii politici şi instituţiile implicate în elaborarea de politici publice trebuie să considere schimbările de mediu o prioritate națională, implicit să fie puse la dispoziţie suficiente resurse pentru a avea un răspuns adecvat. Comunitățile locale trebuie sprijinite încât să poată aplica măsuri de reducere a emisilor de carbon și de eficientizare a modului în care utilizează energia. Transporturile și agricultura sunt domenii în care se generează cantităţi mari de emisii poluante, iar situaţia necesită a fi abordată fără întârziere. Trebuie abordate simultan şi cererea de energie din partea consumatorilor, și utilizarea acesteia.
Reporter: Ce ne puteți spune despre Serviciul European de Voluntariat (SEV)? Cum ați descrie această inițiativă a Uniunii Europene pe care ați transpus-o în activitatea GEAI?
Aedín McLoughlin: SEV este o resursă ideală pentru GEAI, căci ne pune la dispoziţie tineri entuziaști care sunt interesați de obiectivele noastre și ne ajută să le îndeplinim în fiecare an. Suntem foarte norocoși să atragem voluntari excepționali încă din 2012. Conceptul SEV e unic, acești tineri vin în Irlanda și stau timp de maximum un an, ca voluntari într-o organizație cum este a noastră. Asta înseamnă că voluntarii trebuie susținuți cu cazare, cu bani pentru cheltuielile de zi cu zi, să aibă acces la mijloace de transport etc. Organizația-gazdă trebuie să asigure pentru voluntari componenta de coordonare şi de mentorat. Primește un mic grant pentru fiecare voluntar european, dar cu siguranță nu face profit din această activitate. Ambele părți, voluntari și organizațiile-gazdă au de câștigat: voluntarii extrag experiență profesională, o evoluție socială și culturală, iar organizația câștigă resursa unică ce o reprezintă fiecare persoană. Este o situație benefică pentru ambele părți!
Reporter: Cum este să lucrezi cu voluntari internaționali? Sunt provocatoare diferențele culturale? Ați putea spune că există o mentalitate cu care vine fiecare voluntar și influențează munca pe care o face în Irlanda?
Aedín McLoughlin: în mod cert, este o provocare să lucrezi cu voluntari internaționali, iar organizaţia noastră învaţă în fiecare zi din această experienţă. Am avut voluntari din întrega Europă, din culturi diferite, vorbind limbi diferite și cu personalități diferite. Marea provocare este să iei trei persoane total diferite și să le integrezi în echipa GEAI, în acelaşi timp.
Da, sunt mentalități diverse … sau mai degrabă este o diferență între mentalitatea est-europeană și cea vestică, cred că esticii sunt mai puțin relaxați, dar mai determinați. Implica asta o diferență în munca lor? Poate, dar la GEAI, o organizaţie cu o misiune atât de cuprinzătoare, este loc pentru toți.
Avem chiar povești de succes: doi dintre voluntarii noștri proveneau din Ucraina, ambii din zone de conflict grav afectate de situația de acolo. Unul dintre ei studiază acum la o universitate în Bulgaria, iar celuilalt i s-a oferit de curând un post de arhitect în Noua Zeelandă. Amândoi își construiesc o viață nouă. Alt voluntar este angajat în Nicaragua ca ofițer de comunicații, o poziție pe care a obținut-o direct din experiența lui în cadrul SEV.
Reporter: Luând în considerare ultimile evenimente din Regatul Unit al Marii Britanii, cum este văzută Uniunea Europeană în Irlanda? Cum o percepe populația? Cum vedeți viitorul proiectelor și colaborărilor europene?
Aedín McLoughlin: Există o mare diferență între cum este văzută UE în Marea Britanie și cum este văzută în Irlanda. În general, irlandezii sunt europeni entuziaști și suntem foarte conștienți de contribuția Uniunii la economia noastră și la politicile noastre, în special cele circumscrise mediului. Credem că Brexit este dezastruos pentru Irlanda, cât și pentru Marea Britanie – economia noastră depinde foarte mult de zona britanică și Irlanda va avea mult de suferit din impunerea tarifelor de import şi din reapariţia vămilor la granițele noastre.
Referitor la proiectele europene, cred că Irlanda va avea de câștigat. După Brexit, vom fi singura țară vorbitoare de limba engleză din UE, iar asta ne va fi de folos (n.r. – limba engleză este limbă oficială şi în Malta). Cei mai mari beneficiari vor fi universitățile, centrele de cercetare și alte asemenea organizaţii care pot identifica oportunitățile de colaborare.
Reporter: Care credeți că sunt provocările și dificultățile cu care se confruntă statele membre şi politicile lor în cadrul Uniunii Europene?
Aedín McLoughlin: În prezent, se vede o adeziune în creştere la mişcările de dreapta și acesta e un fapt îngrijorător. Retorica emoțiilor inundă mediul social și mulți vorbesc despre o ”societate post-adevăr”. Un viitor unde opinia are aceeași greutate ca și fapta este de nedorit, iar manipulare publicului este demnă de dispreț. Personal, deplâng lipsa de respect față de metoda științifică – desfășurarea ipotezei, testarea, modelarea, iar în final concluzia. Dacă această metodă de analiză mult testată și de încredere nu mai este respectată, atunci anarhia poate să urmeze acolo unde cei ce strigă cel mai tare, câștigă. Să ne amintim de anii ’30?…
Uniunea Europeană are o mare lipsă: în decursul anilor de existență, nu s-a concentrat destul asupra promovării și fixării filosofiei Idealului European. Instituțiile UE nu sunt destul de transparente, birocrația este regină, iar funcțiile sale principale sunt văzute ca fiind de reglementare. Oamenii au uitat circumstanţele în care a luat naştere Uniunea și nu mai respectă fundația acesteia. Vocea sa nu mai este o voce autoritară.
Doamnă dr. Aedín McLoughlin, vă mulţumesc mult pentru interviul acordat revistei „Diplomat Club”.
Reporter: Alice Dumitrache
