Interviu cu ES doamna Raja Jhinaoui Ben Ali, Ambasadorul Tunisiei
Excelenţă, vă rugăm să ne oferiţi câteva date biografice semnificative din perioada care a precedat venirea dumneavoastră la Bucureşti ca ambasador al Tunisei.
Am absolvit Școala Națională de Administrație din Tunis, cu diplomă de master în drept privat și diplomă de master în drept funciar. Mi-am început cariera profesională în 1997. Am făcut stagii de practică în Franța, la École Nationale d’Administration din Paris, în domeniul afacerilor europene cât și la Strasbourg. În 2010, am fost numitã Consul în cadrul Consulatului General al Tunisiei la Marsilia. Din 2015, am fost Director pentru Afaceri Administrative și Financiare până la numirea mea, în calitate de Ambasador în România, în noiembrie 2018. De asemenea, din 2015, sunt Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe la reuniunile Organi-zației Conferințelor Islamice pentru Comitetul Financiar Permanent și Comisia de Experți Guvernamentali și din 2017, Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Comisiei Financiare Permanente a Ligii Statelor Arabe și Reprezentantul MAE în Comisiile sectoriale naționale. Sunt căsătoritã și mamã a doi copii.
Cum v-aţi acomodat cu realitatea românească şi cât aţi putut cunoaşte din aceasta de când aţi sosit la Bucureşti?
Am sosit în România în noiembrie 2018 în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipo-tențiar al Republicii Tunisiene.
Bucureștiul este un oraș extraordinar, al cărui farmec specific m-a cucerit. Este un amestec de impresii, imagini, emoții, arome. Am fost surprinsã de acest oraș modern dar, în același timp tradițional, istoric și atipic. Localnicii sunt calzi și prietenoși, întotdeauna gata să te ajute sau să te îndrume să descoperi orașul, țara și cultura lor. Arhitectura orașului este una specială, iar stilurile arhitectonice par să se amestece fără ordine, dar într-un mod elegant. Există multe parcuri, monumente și locuri de vizitat… Nu poţi spune niciodatã cã Bucureştiul aratã ca un alt oraş din lume, Bucureştiul aratã ca el însuşi. Datoritã celor prezentate mai-sus, Bucureştiul m-a cucerit.
Cum apreciaţi stadiul relaţiilor dintre România şi Tunisia din punct de vedere politic-diplomatic, acum când se împlinesc 57 de ani de relații diplomatice neîntrerupte?
Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite la 16 decembrie 1963. Relația dintre cele două țări a fost întotdeauna una excelentă pe toate planurile, politic, economic, comercial, cultural și social, având o istorie puternică care nu poate fi niciodată schimbată. Cele două popoare sunt foarte apropiate, având influențe comune, care ne-au marcat istoria, a valorilor universale comune împărtășite, cum ar fi Democrația, Statul de drept și respectul pentru Drepturile omului. Avem, de asemenea, în comun ospitalitatea, atașamentul față de autenticitatea și tradițiile noastre, căldura umană şi voința de a ne apropia unul de celălalt.
Un alt punct comun de apropiere este astăzi UE, cu care Tunisia menține relații privilegiate, fiind prima țară arabă care a încheiat, în iulie 1995, un Acord de Asociere cu UE, ceea ce a condus la includerea țării, începând cu 1 ianuarie 2008, în zona de liber schimb cu țările UE. În cadrul acestei relații euro-mediteraneene, cele două țări au puncte comune de interes politic, economic, dar și social și cultural, ceea ce justifică dorința mea de a dezvolta în continuare relațiile bilaterale, fiind convinsã de potențialul și asemănările enorme.
Care este sectorul relaţiilor bilaterale care ar trebui să stea cu precădere în atenţia dumneavoastră?
De-a lungul anilor, cooperarea economică tunisiano-română, rezultat al schimburilor tradiționale și privilegiate, a devenit din ce în ce mai diversă. În urma aderării României la Uniunea Europeană, cadrul juridic pentru schimburile comerciale dintre cele două țări este reglementat de Acordul de asociere dintre Tunisia și UE. România este al 13-lea partener comercial al Tunisiei și al 11-lea furnizor în Tunisia, în timp ce Tunisia este al 58-lea partener al României și al 47-lea furnizor al acesteia.
Cu România, oportunitățile de cooperare sunt promițătoare pe toate planurile: politic, cultural, economic, științific și tehnic.
Cooperarea academică și cea din cercetare sunt deosebit de dinamice, în special datorită numărului mare de studenți tunisieni înscriși la diferite facultăți ale universităților din România (aproximativ 800 de studenți). La aceasta se adaugă organizarea de către Ministerul Învățământului Superior și al Cercetării științifice din Tunisia, în colaborare cu Ambasada României la Tunis, a unor evenimente precum „Campus România”-Tunis, 18-19 octombrie 2018. Un alt moment important al cooperării bilaterale a fost inaugurarea Centrului de Limbã Românã în cadrul Institutului Bourguiba, cu ocazia vizitei în Tunisia a Ministrului român al Afacerilor Externe, în anul 2018. Menționez și înființarea în Tunisia, în 1 decembrie 2020, a Asociației culturale tunisiano-române, care reflectă integrarea cetățenilor români în societatea tunisianã.
Cooperarea descentralizată înre-gistreazã, de asemenea, o creștere semnificativã. Ambasada a intensificat programul de vizite și contacte cu autoritățile locale din diferite orașe ale României, cum ar fi Galați, Iași, Timișoara, Arad, Cluj-Napoca, Râmnicu Vâlcea, Dâmbovicioara, Sibiu, atât în vederea studierii posibilităților de înfrățire între orașele din România și cele tunisiene, cât și pentru a reactiva vechile proiecte de parteneriat.
Care este potenţialul economic al Tunisiei şi cum poate fi el valorificat în relaţiile cu România, și care sunt aşteptările faţă de România?
Economia tunisiană, una dintre cele mai competitive economii la scară africană și arabă, oferă întreprinderilor un mediu mai favorabil față de principalele țări concurente. Tunisia ocupã prima poziţie din Africa de Nord în ceea ce privește: atractivitatea talentului; ecosistem antreprenorial; inovare; competitivitate bazată pe performanțe industriale; dezvoltarea domeniului tehnologiei informației și comu-nicațiilor; tranziția la comerțul electronic, în beneficul competitivitãţii sectoriale.
Ar trebui să știți, de asemenea, că Tunisia este al doilea exportator mondial de curmale, al doilea exportator mondial de ulei de măsline, al doilea exportator de produse biologice din Africa, al treilea producător african de componente auto, al 10-lea producător mondial de roșii.
Cooperarea în domeniile economice dintre cele două țări este promițătoare și poate fi dezvoltată în continuare prin căutarea unor noi domenii de interes.
Principalele produse exportate de Tunisia sunt: îngrășăminte (66%), produse chimice anorganice (15%), încălțăminte, mașini și aparate electrice, îmbrăcăminte și accesorii pentru tricotaje etc. Principalele produse importate sunt: cereale (32%), petrol și derivate (25%), mașini şi aparate electrice (13%), articole din fontã, fier și oțel, lemn și articole din lemn, produse chimice anorganice, cazane, motoare și alte aparate mecanice etc.
În România există o comunitate tunisiană. Care sunt legăturile Ambasadei şi ale dumneavoastră personal, cu această comunitate?
Diaspora tunisiană reprezintă aproape 12% din populație, dintre care 24% este reprezentatã de studenții din străinătate, adicã 1.4 milioane. Astfel, contribuția diasporei la dezvoltarea națională ia forme diferite, existând o dorință tot mai mare de implicare odatã cu Revoluția tunisiană.
Comunitatea tunisiană din România este formată, în principal, din studenți. Conform ultimelor statistici primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări, 1,234 de cetățeni tunisieni sunt înregistrați în România. Rolul Ambasadei este de a proteja drepturile cetă-țenilor noștri, de a le fi alãturi în caz de nevoie și de a-i ajuta să se integreze mai bine în societatea românească. În acest scop, Ambasada, în colaborare cu autoritățile române, organizează, cu fiecare ocazie, evenimente în beneficiul cetățenilor noștri, cum a fost, de exemplu, şi colocviul organizat în parteneriat cu Universitatea Politehnică din București, Ministerul român al Educației și Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la legile aplicabile în domeniul imigrației pentru studenții străini, în vederea unei mai bune înțelegeri a reglementărilor actuale și a integrării lor în viața studențească.
De altfel, profit de aceastã ocazie, pentru a mulțumi autorităților române pentru strânsa lor cooperare manifestatã, cu fiecare ocazie, în relația cu serviciile Ambasadei. De asemenea, pentru a oferi tuturor cele mai recente informaţii cu privire la dezvoltarea relațiilor dintre țările noastre, cele mai bune ştiri și servicii menite a facilita șederea în România a compatrioților noștri, dar şi pentru a oferi prietenilor noștri români o viziune autentică, multidimensională și completă a Tunisiei, Ambasada le-a pus la dispoziție site-ul: www.atunisia.ro.
Sunt oamenii de afaceri tunisieni mulțumiți de legis-lația economică din România?
De la aderarea României la UE, cadrul juridic pentru schimburile comerciale dintre cele două țări este reglementat de Acordul de asociere dintre Tunisia și UE. În conformitate cu prezentul Acord, barierele tarifare dintre UE și Tunisia au scăzut treptat pentru a realiza crearea pieței libere. Acest obiectiv a fost atins, la 1 ianuarie 2008, numai pentru bunurile industriale, negocierile continuând pentru produsele agricole, investiții și servicii. Un astfel de Acord ar însemna eliminarea permanentă a frontierelor vamale dintre România, ca membru al UE, și Tunisia.
Investițiile tunisiene în România sunt de ordinul a 25 milioane de euro, capital investit în proiectul «ORADEA», în sectorul cablurilor auto (Câbleries Chakira). 593 de companii din România au capital tunisian, ceea ce reflectă satisfacția acestor companii față de legislația românească. Schimburile comerciale bilaterale pentru anul 2020 s-au cifrat la 434.454.659 dinari tunisieni importuri și 216.492.553 dinari tunisieni exporturi (1 dinar tunisian = 0,31 euro).
Vă rog să faceți o scurtă analiză a situației schimburilor comerciale dintre țările noastre în contextul actual al pandemiei.
Principala sarcină a misiunii noastre diplomatice o constituie promovarea relațiilor de cooperare între Tunisia și și Romania. Echipa noastră va acorda sprijinul necesar intensificării contactelor cu CCIB cu camerele de comerț și industrie regionale din Tunisia. Scopul Ambasadei este de a promova relațiile economice și comerciale dintre Tunisia și România și de a intensifica contactele, în special cu Camerele de Comerț și Industrie, în vederea aducerii acestora la un nivel mai înalt. Avem toate condițiile necesare pentru ca Tunisia să devină un important partener economic și comercial al României. În acest sens, am organizat la București un webinar româno-tunisian dedicat sectorului de investiții, urmând ca Ambasada Tunisiei și Camera bucureșteană, împreună cu organizații de profil din ambele țări, să organizeze un Forum economic româno-tunisian, pe teme de turism, economie și cooperare industrială. Dacă ne uităm la cifre, după o creștere a schimburilor comerciale dintre România și Tunisia în anul 2018, datorată exclusiv creșterii exporturilor românești, în primele 9 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului precedent, s-au înregistrat contracții în volumul exporturilor (-18.5%) și al importurilor (-6%), în condițiile în care, în perioada de analiză, comerțul exterior românesc a înregistrat o creștere a celor două componente ale sale (exporturi și importuri). Ca și comerțul exterior românesc, comerțul româno-tunisian a fost afectat de pandemia COVID-19, înregistrând în primele 7 luni ale acestui an (date disponibile), comparativ cu aceeași perioadă din 2019, o contracție de 14.9% din volumul total datorită reducerii cu 12.7% a exporturilor României ajungându-se la 81.7 milioane USD, cât și a scăderii cu 19.9% a importurilor românești, înregistrându-se astfel 33.1 milioane USD.
Tunisia este a doua piață de desfacere pentru produsele românești din Africa. În ceea ce privește structura, au fost exportate următoarele mărfuri: orz -25.4 milioane USD (31.1% din exportul pe această piață), produse petroliere – 18.7 milioane USD (22.9%), panouri, tablouri, dulapuri electrice 9.2 milioane USD (11.3%), grâu 5.5 milioane USD (6.7%), porumb 4.8 milioane USD (5.9%), plăci din fibră de lemn 1.8 milioane USD și lemn – 1.5 milioane USD.
S-au importat: fire, cabluri și conductoare electrice în valoare de 10 milioane USD (30.2% din totalul importurilor din Tunisia), piese și accesorii auto – 7.9 milioane USD (23.9%), plăci cu circuite imprimate 4.3 milioane USD (13%), îngrășăminte minerale 4.3 milioane USD (13%), materiale plastice – 2.4 milioane USD (7.2%).
Sunteți o persoană foarte dinamică, care știe să folosească diplomația economică în interesul țării sale. În acest sens, ne-aţi traversat țara de la un capăt la altul, având posibilitatea de a cunoaşte şi alte locuri din România. Cum s-au materializat întâlnirile avute cu factorii de decizie? Ce aşteptări aveţi?
„Cooperarea descentralizată” este un factor fundamental pentru consolidarea relațiilor bilaterale care permite apropierea popoarelor la nivel local, pe baza schimbului de experiență, și care instaureazã solidaritatea și dialogul între culturi.
Încã de la sosirea mea la post, m-am implicat în acest domeniu, ferm convinsã că această formă de acțiune joacă un rol pozitiv în dezvoltarea relațiilor bilaterale locale, contribuind, de asemenea, la consolidarea legăturilor de prietenie și cooperare și, desigur, la apropierea structurilor descentralizate ale celor două țări. În acest sens, am multiplicat numărul de vizite și contacte cu autoritățile locale, pentru a reactiva și intensifica proiectele existente.
Vizitele de lucru din diferitele localități ale României (Galați, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Dâmbovicioara) au demonstrat relațiile excelente existente între cele două țări și dorința comună de a le consolida și a le ridica la un nivel superior, de înfrățire sau parteneriat. Discuțiile au reprezentat, de asemenea, o ocazie de a trece în revistã diferitele aspecte ale cooperării culturale bilaterale, ale oportunităților comerciale și de investiții în Tunisia și de a constata, cu satisfacție, convergența pozițiilor în problemele regionale și internaționale de interes comun.
În acest sens, anul 2020 a adus agreerea mai multor proiecte de înfrățire între orașele Iași și Ariana, Timișoara și Tunis, precum și un proiect între Râmnicul Vâlcea și orașul Hammam Sousse, acestea fiind rezultatele concrete ale vizitelor și întâlnirilor mele cu autoritățile locale. Ambasada a reactivat, de asemenea, proiecte mai vechi de înfrățire între orașe din cele două țări, precum Hammamet – Cluj, Bușteni – Djerba Midoun şi Bran – Sidi Bousaid.
Excelenţă, vă rog vă referiți la preocupările Ambasadei de a face cunoscută românilor, cultura ţării dumneavoastră şi schimburile culturale dintre cele două ţări.
Pentru consolidarea relațiilor diplomatice și culturale și pentru a apropia culturile, Ambasada a organizat zile și activități culturale, în colaborare cu Muzeul Satului «Dimitrie Gusti». În acest sens, în martie 2019 a fost semnat un Acord între cele două instituții. În cadrul celebrării celei de-a 55-a aniversări a relațiilor diplomatice bilaterale au fost prezentate publicului român o expoziție de fotografie a unui artist tunisian și o expoziție de documente și imagini reflectând relațiile diplomatice. Pe data de 1 martie 2019, o dată specială pentru români (sãrbãtoa-rea Mărțișorului), Ambasada a sărbătorit alegerea Tunisiei în calitate de „Capitala Femeii Arabe”.
Sunt convinsã că, de îndată ce situația sanitarã se va normaliza, Ambasada îşi va putea relua activitățile sale de promovare culturală și de informare. Unul dintre obiectivele Ambasadei rãmâne acela de a organiza «Zilele tunisiano-române» cu scopul de a pune în valoare similitudinile culturale dintre cele două ţãri.
Care este numărul de turişti români care au vizitat Tunisia in 2019? Cât de afectat este turismul tunisian?
Industria turismului joacă un rol important în dezvoltarea economiei tunisiene.
Tunisia este una dintre cele mai de succes țări care au reuşit sã realizeze un «baraj» în oprirea rãspândirii Coronavirusului, în special datorită măsurilor sanitare drastice luate din timp. Pentru a face față acestei crize fără precedent, în noiembrie 2020 Ministrul tunisian al Turismului a anunțat unele facilități și asistență financiară în vederea sprijinirii acestui sector.
În ceea ce privește turiștii români, potrivit estimărilor Ministerului Turismului din Tunisia, peste 25.000 de români au vizitat Tunisia în 2019, cu 14 zboruri charter săptămânale, decolând de pe mai multe aeroporturi din România. În 2018, aproape 13.000 de români și-au petrecut vacanțele în Tunisia.
Pentru anul 2020, acest număr nu a depășit 2000 de persoane, în principal din cauza situației epidemiologice și a fricii de mișcare a oamenilor.
Vă mulțumim, excelență, pentru amabilitatea cu care ați răspuns!
