Derularea de proiecte economice între țările noastre nu poate fi decât benefică

interviu cu Excelenţa Sa doamna BOUTHEINA LABIDI
Ambasadorul Republicii Tunisia

Ne puteți oferi câteva date biografice semnificative? Cum v-ați aco­modat cu realitatea românească? Ce vă lipsește, ce vă place, ce nu vă place?
Anterior venirii mele în România, în noiembrie 2013, am fost atașat cultural și de presă al Ambasadei Tunisiei de la Londra și apoi al celei de la Washington. Având formarea inițială în domeniul limbii și literaturii engleze, mi-a făcut o deosebită plăcere să-mi desfășor activitatea în cele două orașe, unde am avut acces la mediul artistic, la cel universitar și, în general, la spațiul cultural, extrem de bo­gat, al celor două culturi.
Poate vă suprinde, dar m-am adap­tat foarte repede la realitatea și ritmul vieții cotidiene din România, cu atât mai mult cu cât am regăsit aici foarte multe asemănări cu Tunisia. Ceea ce ne apropie, poate, cel mai mult este felul de a fi al oamenilor: primitori, deschiși dialogului, bucuroși să-ți sară în ajutor, în diverse situații ale vieții de zi cu zi – în magazine, pe stradă etc. Imi place de asemenea diversitatea peisajelor din țara dumneavoastră, având ocazia până acum să vizitez destule regiuni – Valea Prahovei, Oltenia, vestul țării, dar și litoralul, sau diversitatea culturală vizibilă, spre exemplu, în arhitectura clădirilor sau a monumentelor istorice sau religioa­se. Limba română este un alt element care mi-a suscitat interesul, mai ales că, în diverse contexte, nu am putut să nu remarc multitudinea cuvintelor pe care româna și araba le au în co­mun. Bucătăria românească este, iarăși, un aspect pe care țin să-l apreciez. Dar, dincolo de toate acestea, lucrul de care m-am îndrăgostit este ia, pe care am popularizat-o deja și în rândul prietenelor mele din Tunisia. In ceea ce privește lucrurile care nu îmi plac, aș menționa temperaturile scăzute din anumite zile de iarnă și, uneori, traficul bucureștean. Cât despre ceea ce-mi lipsește, bineînțeles curmalele tunisiene îmi lipsesc foarte mult.
Cum apreciați stadiul relațiilor dintre România și Tunisia din punct de vedere politic? Se poate mai mult? Există interes din partea ambelor părți pentru intensificarea acestor relații?
Relația între guvernele noastre a fost încă de la început, respectiv de acum de mai bine de 50 de ani, o re­lație marcată de prietenie și coopera­re. Aș sublinia, însă, în mod deosebit, sprijinul susținut de care s-a bucurat Tunisia, din partea autorităților române, mai ales în perioada de după Revoluția noastră din 2011. Schimburile între instituțiile țărilor noastre – având ca temă experiența tranziției către democrație (mai ales în domeniile justiției, luptei anti-corupție, formării profesionale în domeniul secu­rității) – au cunoscut, calitativ și cantitativ, o evoluție ascendentă. Este o realitate cunoscută, însă, mai mult la nivel înalt. Mi-aș dori ca toate aceste demersuri, concretizate adesea și în activități destinate promovării relații­lor dintre noi, derulate în diferite domenii, să se bucure de mai multă vizibilitate și în spațiul public. Mi-aș dori să existe voci, în mediul intelectual românesc, spre exemplu, sau în media românești care să transmită publicului larg și aspecte legate de cultura și civilizația spațiului care cuprinde și Tunisia, de mediul academic și dezbaterile de idei de aici, de eforturile și speranțele tinerilor într-un viitor mai bun. În Tunisia, în ciuda dificultăților și evenimentelor tragice din ultima perioadă, cetățenii, și mai ales tinerii cred în soluția democrației și se implică în viața comunității sau în viața politică, în cadrul a diverse asociații sau organizații non-profit, pentru a impune valorile acesteia.
Care este potențialul economic al Tunisiei și cum poate fi el valorificat în relațiile cu România? Ce proiecte au fost inițiate și care este stadiul realizării lor?
Tunisia are un potențial economic enorm, însă performanța sa economică a cunoscut o oarecare scădere, ca rezultat al diverselor obstacole care au împiedicat buna funcționare a pieței. Revoluția din 2011 a însemnat, printre altele, și eșecul unui model economic care promova politici de natură a limita concurența, dar și măsuri în domeniul industriei și agriculturii traduse prin agravarea disparițăților regionale. După Revo­luție, însă, Tunisia a cunoscut progrese din punct de vedere politic, prin adoptarea consensuală a unei noi constituții și prin apariția unei societăți civile foarte dinamice. Perioada de tranziție pe care o traversăm în prezent se traduce, de asemenea, prin eforturi de reformă în plan economic, care să permită Tunisiei dezvoltarea unui model economic mai sănătos, bazat pe concurență loială, capabil să încurajeze investițiile și competitivitatea, ceea ce va duce și la crearea de locuri de muncă. In ceea ce privește relațiile economice tuniso-române, este evident că în ultimii ani, având în vedere contextul descris, acestea au cunoscut o anumită stagnare. In prezent, însă, putem vorbi de o relansare a acestora, concretizată deocamdată prin facilitarea contactelor și desfășurarea a diverse activități la nivelul Camerelor de Comerț și Industrie din țările noastre. Anul trecut, spre exemplu, participarea Camerei de Comerț și Industrie din Sfax la două evenimente de profil, organizate în București (Futuralia – iunie 2015; Târgul de Agricultură – octombrie-noiembrie 2015) a fost o oportunitate materializată în conturarea unor importante parteneriate. Ne dorim și, bineînțeles, facem eforturi ca astfel de parteneriate să se multiplice. Derularea de proiecte economice între țările noastre nu poate decât să fie benefică pentru ambele părți.
4. Ati avut posibilitatea de a cunoaște și alte locuri din România, ați avut întâlniri cu factori de decizie din teritoriu. Cum s-au materializat acestea? Ce așteptări aveți?
Este adevărat. Activitatea mea presupune și deplasări în afara Bucureștiului. Am avut ocazia, până în prezent, să merg în vizite de lucru în câteva orașe importante din România – Timișoara, Cluj, Arad, Iași, Plo­iești – unde am întalnit atât autorități universitare, acolo unde există o comunitate semnificativă de studenți tunisieni, dar și responsabili locali. Cu toate aceste orașe avem o colaborare foarte bună, în special în domeniul economic. Există proiecte în derulare, cum ar fi cele de înfrățire între Timi­șoara și Monastir sau Cluj și Sousse, care, momentan sunt în așteptare, întrucât în Tunisia alegerile locale vor avea loc la sfârșitul acestui an. Ne-am propus de asemenea să dezvoltam și proiecte între regiuni din România și Tunisia care au în comun anumite trăsături (de exemplu, regiuni unde se cultivă același tip de produse).
5. Referiți-vă, Excelență, la preocupările Ambasadei pentru a face cunoscută românilor cultura țării dumneavoastră și totodată facilitarea schimburilor culturale între cele două țări.
Fie că participă la evenimente organizate de diferite organisme din România, fie că organizează ea însăși diverse evenimente, în colaborare, bi­ne­înțeles, cu parteneri români, Ambasada este frecvent implicată în acti­vități care au ca obiectiv atât promovarea Tunisiei în rândul cetățenilor români, cât și încurajarea relațiilor între țările noastre, relații a căror dezvoltare înseamnă un câștig pentru am­bele părți. Astfel, Ambasada este nelipsită de la târgurile de turism organizate anual la Romexpo, ocazie cu care publicul are posibilitatea să se informeze, să cunoască diverse detalii legate de ofertele turistice, dar și aspecte privitoare la cultura și civiliza­ția tunisiană, fie prin intermediul materialelor publicitare pe care le punem la dispoziție în acest sens, fie prin diverse activități. Si, ca să vă ofer un exemplu, aș aminti aici, prezentarea de modă organizată în cadrul unuia dintre aceste târguri, o ocazie pentru cei prezenți de a cunoaște portul tra­di­țional tunisian.
Printre diversele activități culturale în care ne implicăm, le-aș aminti pe acelea derulate în cadrul unor evenimente organizate alături de celelalte ambasade francofone, africane sau arabe, activități pe teme de literatură, cum ar fi cele desfășurate cu ocazia târgurilor de carte, Gaudeamus sau Bookfest. Ultima activitate de acest gen a presupus organizarea unei întâlniri cu o grupă de elevi români, cărora le-am citit două dintre cele mai reprezentative povești tunisiene.
De asemenea, în cursul anului tre­cut, am organizat în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, expoziția de pictură „L΄Ecole de Tunis / Şcoala din Tunis”, în cadrul căreia au fost expuse tablouri aparținând celor mai reprezentativi artişti ai acestei Şcoli, fondatori ai picturii tunisiene contemporane, care au adus în prim plan arta autentică tunisiană. Vernisajul expo­zi­ției a fost urmat de un recital cameral susţinut de studenţi ai Universităţii de Muzică din Bucureşti, care au reorchestrat piese muzicale tunisiene.
6. Care este numărul de turiști români care au vizitat Tunisia? Se poate vorbi despre o creștere? Poate Tunisia să se considere o țară sigură pentru turiștii străini?
In anii trecuți, turiștii români erau prezenți în Tunisia în număr destul de mare. Din păcate, în urma evenimentelor care au avut loc în ultima perioadă, numărul acestora a scăzut. Ca Ambasadă, derulăm multe activități destinate promovării turismului în Tunisia și participăm la toate evenimentele în domeniu la care suntem invitați. Ceea ce transmit românilor cu fiecare astfel de ocazie și doresc să transmit și acum este că Tunisia, în ciuda provocărilor actuale, rămâne o țară deschisă și primitoare, cu servicii turistice dintre cele mai ofertante, dar, mai ales, și doresc să insist asupra acestui aspect, cu atât mai mult cu cât în media se vorbește prea puțin despre acest lucru, Tunisia este o țară stabilă din punct de vedere politic, cu autorități pregătite să răspundă diverselor provocări. În zilele care au urmat atacului asupra Muzeului Bardo din capitală, Guvernul tunisian a elaborat o serie de măsuri în scopul protejării turiștilor. Astfel, au fost sporite forțe­le de poliție însărcinate cu supravegherea spațiilor publice foarte frecventate. Zonele turistice, cele culturale, dar și aeroporturile beneficiază, de asemenea, de o supraveghere crescută. In plus, autoritățile centrale tunisiene au mai decis și consolidarea supravegherii de către armată a zonelor de frontieră. Având în vedere amploarea provocărilor actuale, autori­tățile tunisiene au făcut de asemenea apel la țările vecine și prietene în scopul cooperării în acest domeniu al securității.
7. Ce efect a avut câștigarea Pre­miului Nobel pentru Pace de către Cvartetul de organizații care a condus dialogul național în Tunisia?
Revolta poporului tunisian de la sfârșitul anului 2010 a dus la prima Revoluție a secolului 21, cu repercusiuni nu numai în lumea arabă, ci și în peisajul euro-mediteranean.
Revoluția a deschis calea unui proces de democratizare caracterizat prin instaurarea pluralismului politic și prin organizarea primelor alegeri libere și transparente de la declararea independenței Tunisiei, în 1956.
Independența justiției, libertatea de expresie și a informației, lupta împotriva corupției la toate nivelurile, promovarea egalității între bărbați și femei, respectarea drepturilor economice și sociale ale populației reprezintă teme importante ale societății actuale, dar și ale procesului de tran­ziție democratică în Tunisia.
Această distincție acordată Cvartetului de către Comitetul norvegian pentru Premiul Nobel reprezintă o încununare a eforturilor depuse de către Sindicatul General al Muncitorilor din Tunisia, Confederația Tunisiană din Industrie, Comerț și Artizanat, Liga Tu­nisiană pentru Drepturile Omului și Ordinul Tunisian al Avoca­ților în de­pășirea crizei spre care se îndrepta pro­cesul de tranziție democratică în cursul anului 2013, favorizând, astfel, instau­rarea celei de-a doua Republici tunisiene.
8. Care este statutul femeilor in Tunisia si ce rol joaca ele in societatea civila?
Femeile au jucat dintotdeauna un rol important în Tunisia, începând cu Reine Didon care a pus bazele Cartaginei în secolul IX î.Hr.
Prima Adunare parlamentară constituantă în Tunisia, după declararea independenței în 1956, a promulgat în data de 13 august 1956 un Cod al statutului civil care instaura egalitatea între femei și bărbați. Deja, încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, scriitori și gânditori tunisieni promovau o abordare progresistă a problematicii privitoare la statutul femeilor și la societatea tunisiană a vremii. Aceștia cri­­ticau concepțiile conservatoare menite să mențină femeile sub jugul tra­dițiilor.
Noua Constituție a tunisiei, promulgată la începutul anului 2014, pro­te­jează și consolidează drepturile deja dobândite. Articolul 46 al Constituției stipulează următoarele: „Statul garantează egalitatea de șanse între femeie și bărbat în asumarea diferitelor res­ponsabilități și în toate domeniile. Statul acționează în sensul realizării parității femeie-bărbat în cadrul consiliilor alese.”
O dată cu sosirea primăverii din punct de vedere calendaristic, plină de noi începuturi, urez tuturor cititorilor revistei Diplomat Club putere de muncă, curaj și determinare în tot ce realizează.