Lazăr Comănescu – Ministrul Afacerilor Externe
Ne aflăm într-o perioadă marcată de evoluții geopolitice și economice complexe. Unii analiști cred că economia mondială a depășit o perioadă de criză foarte dificilă, fără a reuși încă să trateze toate efectele acesteia, iar alții consideră chiar că încă nu am ieșit din criză.
Dintre temele care conturează profilul actual al economiei mondiale aș menționa: evoluțiile fluctuante ale economiilor emergente, care au reprezentat în ultimii ani un motor al creșterii economice, inclusiv în perioada post criză; nevoia sporirii competitivității, temă de interes major pentru UE și implicit pentru România; efectele evoluțiilor contradictorii ale pieței petrolului și derivatelor sale; reacțiile la fenomenul globalizării, în condițiile distribuirii inegale a avantajelor acesteia; o întărire, pe acest fond, a curentului protecționist și de „naționalism economic”, care include și respingerea opțiunilor de liberalizare comercială (cazuri precum TTIP sau TPP). Acest ultim fenomen reprezintă poate provocarea actuală cea mai importantă, având în vedere că noul curent populist și protecționist este în bună parte responsabil inclusiv pentru Brexit şi ar putea, în cazul în care rămâne necontrolat, să afecteze baza fragilă a relaționării și relansării comerciale și financiare. Remarc totuși rezultatele recentului Summit G20 de la Hangzhou (a 11-a reuniune a grupului informal al principalelor economii dezvoltate și emergente), care a înregistrat evoluții pozitive în extinderea coordonării între marile puteri economice, cu folosirea expertizei OCDE, și a reafirmat nevoia de contracarare a tendințelor protecționiste care amenință inițiativele de liberalizare a comerțului mondial.
La acest fundal de conjunctură economică globală se adaugă evoluțiile politice complicate inclusiv din spațiile apropiate României și Uniunii Euro-pene în general – conflictul din Ucraina, cel din Siria, criza migraților, conflictele înghețate din vecinătate, ș.a. Credem însă că putem și trebuie să acționăm pentru a transforma dificultățile si provocările existente în oportunități. Putem construi pe baza oferită de atributele pozitive ale României, și anume un stat stabil, integrat în structurile euro-atlantice, cu o economie sustenabilă și cu un real potențial de creștere, un pol de stabilitate într-o regiune de importanță strategică marcată de evoluții complicate. Acesta este mesajul nostru, pe care MAE îl promovează în dialogul cu partenerii străini.
România va intra, în curând, în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere economică, cu ritmuri care ne mențin în topul creșterii economice din UE (5,2% pentru primul semestru al lui 2016), iar perspectivele pe termen scurt-mediu se mențin pozitive (în jur de 5% creștere estimată pentru 2017). Este o realitate de necontestat, confirmată de instituțiile financiare internaționale şi de cele mai mari agenții de evaluare financiară. Acest lucru ne oferă nouă, celor din diplomație, un atu în dialogul extern și ne îndreptățește să transmitem partenerilor un mesaj de încredere în evoluția și potențialul economiei românești. Facem acest lucru într-un context în care plasăm diversificarea economică în centrul atenției activității noastre diplomatice. Trebuie să subliniez însă o idee care s-a degajat și cu ocazia recentei Re-uniuni Anuale a Diplomației Române – creșterea economică trebuie să fie sustenabilă, să se bazeze mai mult pe investiții în sectoare productive, inovație, cercetare și nu în ultimul rând în dezvoltarea infrastructurii. Cred că depinde de noi – decidenți din instituțiile publice, dar și cei din mediul antreprenorial privat – să transformăm inclusiv punctele mai nevralgice ale economiei românești (de ex. insuficiența și starea infrastructurii, protecția mediului ș.a.) în oportunități reale de dezvoltare. Noua eră a digitalizării economiei, oferă României – țară cu un sector IT performant și o rată ridicată a ideilor inovative și de start up-uri – un nou atu și oportunități deosebite pentru afirmarea externă a capabilităților noastre. Țara noastră dispune însă de un potențial deosebit și în alte domenii economice – industria auto, sectorul agroalimentar, bancar, apărare, industria chimică, cosmetică, servicii, turism și altele.
Este important să fim racordați la domeniile de frontieră între cerce-tarea fundamentală și tehnologia aplicată, elemente cu impact semnificativ în economia și profilul de țară al României. Diplomația a contribuit la efectuarea unor pași importanți în această direcție, de exemplu prin aderarea României la CERN și proiectul laser de la Măgurele ELINP. În același registru, diplomația românească se implică în dezbaterile și proiectele economice de relevanță regională sau globală cum ar fi ”One Belt One Road”, cooperarea în format 16+1 între China și țările din Europa Centrală și de Est, Strategia UE privind regiunea Dunării sau mai nou coridorul de transport Golful Persic-Marea Neagră, inițiat în contextul re-deschiderii oportunităților de cooperare cu Iranul. Adaug faptul că România a demarat procedurile de aderare la Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (AIIB). Această inițiativă ne consolidează prezenţa într-un spațiu în care se înregistrează cele mai înalte ritmuri de creștere și care, pe termen lung poate deveni prima piață de desfacere a lumii. Tot în planul racordării României la organizațiile internaționale, am intensificat eforturile pentru crearea condițiilor necesare aderării României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu ocazia viitorului val de extindere a acesteia. Este vorba de un obiectiv major de politică externă, în legătură cu care MAE a efectuat în ultimul timp de-mersuri intense. Crearea recentă a unui Comitet interdepartamental pentru relația cu OCDE, coordonat de Cancelaria primului-ministru, reflectă importanța obiectivului aderării. Așa cum se știe, partea dominantă a schimburilor României se desfășoară în interiorul UE (cca. trei sferturi din total), iar în ultimul an am înregistrat o creștere a acestei ponderi, pe fondul redresării economice și, implicit, a consumului din Uniune. Pe de o par-te, consolidarea comerțului și relaționării economice pe spațiul UE constituie fără îndoială un factor de stabilitate, însă dependența excesivă de o singură piață poate reprezenta și o vulnerabilitate, mai ales în cazul, nedorit, al unor crize economice ale spațiului respectiv. Acesta este unul din motivele pentru care diversificarea geografică a relațiilor economice trebuie să rămână o prioritate și trebuie să se reflecte în strategiile de export și promovare economică. Tocmai de aceea MAE a promovat în ultima perioadă, în cooperare cu alte instituții ale statului şi cu actori din mediul privat, ideea unei mai mari diversificări a schimburilor comerciale și activităților de cooperare economică. Menținând atenția cuvenită piețelor partenere tradiționale din ultimele decade, încercăm să contribuim la o „echilibrare” în planul orientării geografice, în pas cu realitatea indusă de evoluția economică internațională, respectiv o valorificare a oportunităților și perspectivelor oferite fie de noi nișe pe piețe emergente, mai puțin afectate de criză, fie de piețe pe care firmele românești nu au mai fost atât de prezente în ultimele decenii. În cadrul dezbaterilor interne din interiorul Uniunii Europene pe teme legate de politica comercială comună, România este un susținător al încheierii de acorduri de comerț liber, atât cu principalii parteneri comerciali ai Uniunii cum ar fi SUA, Canada, Japonia, dar și cu alte țări sau regiuni, de exemplu țările ASEAN sau Mercosur, pe considerentul că aceste acorduri aduc diversificare și noi oportunități pentru mediul de afaceri din Romania. Desigur că în poziționarea României cu privire la mandatele de negociere conferite Comisiei Europene și în derularea pe fond a negocierilor sunt luate în considerare deopotrivă (prin consultări interne derulate de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri) interesele ofensive și defensive ale sectoarelor economice românești.
Exemple ilustrative pentru ideea de diversificare și relansare a relațiilor economice externe sunt vizitele efectuate în cursul acestui an, vizita premierului în Vietnam, vizita mea în spațiul ASEAN (octombrie a.c.) și în Iran (martie a.c.). Beneficiind de implicarea și sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României, dar și al unor instituții de stat specializate cum este Departamentul de Comerț Exterior și Relații Internaționale din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, am reușit dublarea demersului politic cu o solidă componentă de diplomație economică. În Iran, de exemplu, am fost însoțit de o importantă delegație de oameni de afaceri -circa 50 de persoane.
Prin natura atribuțiilor sale, MAE este bine plasat pentru a conștientiza imperativul dinamizării cooperării cu celelalte instituții ale statului cu atribuții în promovarea în exterior a intereselor economice ale României și al unui dialog constant cu membrii comunității românești de afaceri, deoarece orice demers economic ex-tern din partea instituțiilor statului este lipsit de finalitate în lipsa implicării membrilor acestei comunități. Cunoașterea intereselor firmelor românești pe piețele externe și în diferitele dosare economice de actualitate pe plan regional și global este o condiție sine-qua-non a actului de diplomație economică. Din acest punct de vedere, MAE a dezvoltat relații excelente de dialog și colaborare cu sistemul cameral românesc, bazate pe un solid protocol de colaborare între cele două instituții, dar și cu alte organisme reprezentative ale mediului antreprenorial.
Tot din perspectiva dezideratului unui plus de eficiență trebuie înțelese și eforturile pe care guvernul le face pentru reconfigurarea instituțională a activității de promovare economică externă. Astfel, ne aflam într-un stadiu avansat în privința materializării unui nou concept în reprezentarea economică externă a României, și anume cel al atașaților agricoli din cadrul misiunilor diplomatice, la care am lucrat și lucrăm împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Totodată, noile instrumente reprezentate de platforma Invest Romania, inclusiv definirea profilului investițional național și a ariilor economice predilecte, ca și ghidul 2016 al investitorului străin vor fi cu siguranță utile antreprenorilor români și străini, dar și activității misiunilor diplomatice ale României în străinătate.
În ceea ce privește atragerea și promovarea investițiilor, semnalez două preocupări ale MAE și ale celorlalte instituții publice implicate în demersurile de diplomație economică:
– încurajarea diversificării geografice a investițiilor noi din România, astfel încât ele să contribuie la dezvoltarea economică a tuturor regiunilor, inclusiv a zonelor defavorizate economic.
– încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în eforturile de identificare a unor oportunități de investiții în tari străine. Deși a cunoscut în ultima perioadă o anumită dezvoltare, prezența investitorilor români pe piețele externe nu situează deocamdată România în rândul țărilor care generează, în plan regional şi global, fluxuri investiționale majore. Estimările privind valoarea totală a investițiilor românești în străinătate indică o cifră în jur de 2-3 mld. euro, ceea ce înseamnă sub 2% din PIB, sensibil sub media statelor din Europa Centrală și de Est membre UE, ca să nu mai vorbim de cea a „vechilor” membri ai Uniunii.
Rezumând, am putea spune că economia mondială este plină de provocări, dar și de oportunități, iar diplomația economică poate reprezenta busola care ne permite să navigăm cu bine, în beneficiul cetățenilor români, pe aceasta piață globală, deosebit de dinamică și concurențială, cu condiția să ne cunoaștem interesele naționale și să folosim cu înțelepciune atuurile țării noastre.
