Diplomaţi români în slujba vieţii:
Constantin I. Karadja şi salvarea evreilor români din Europa în timpul celui de-al treilea Reich
În cadrul programului „Cartea lunii la MAE”, la sediul Ministerului Afacerilor Externe a fost lansat volumul „Diplomaţi români în slujba vieţii. Constantin I. Karadja și salvarea evreilor români din Europa în timpul celui de-al treilea Reich (1932-1944)”, apărut la editura „Argonaut” din Cluj-Napoca, sub coordonarea dr. Stelian Obiziuc şi dr. Ottmar Traşcă.
În prezentarea lucrării, au vorbit: ambasadorul Mihnea Constantinescu, fost preşedinte al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), dr. Radu Ioanid, directorul pentru programe arhivistice al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, dr. Stelian Obiziuc, directorul Unităţii Arhive Diplomatice din cadrul MAE, şi istoricul dr. Ottmar Traşcă, cercetător în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca.
La eveniment au fost prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai mediului academic, tineri diplomaţi, jurnalişti. În discursul de deschidere, ambasadorul Mihnea Constantinescu a menţionat că lansarea volumului “Constantin I. Karadja și salvarea evreilor români din Europa în timpul celui de-al treilea Reich (1932-1944)” reprezintă ultimul dintre evenimentele programate în timpul Președinției românești a IHRA. Excelenţa Sa a făcut referire la activităţile ce au fost derulate pe timpul Preşedinţiei române a IHRA, pentru consolidarea educației în domeniul Holocaustului, şi a invocat conduita şi integritatea profesională a diplomatului Constantin I. Karadja, ca valori de referinţă pentru tinerii diplomaţi.
În intervenţia sa, dr. Radu Ioanid a apreciat acţiunile desfășurate de autoritățile române referitoare la memoria, educația și cercetarea Holocaustului, dar şi pentru onorarea memoriei victimelor Holocaustului, pentru combaterea manifestărilor xenofobe și antisemite.
Directorul Unităţii Arhive Diplomatice din cadrul MAE, dr. Stelian Obiziuc, a evocat personalitatea diplomatului român Constantin I. Karadja (1889-1950) şi contribuţia meritorie a acestuia la dezvoltarea dreptului diplomatic şi consular românesc. În intervenţia sa, dr. Stelian Obiziuc s-a referit la „Manualul diplomatic şi consular”, cuprinzând actele normative, dar şi atribuţiile şi procedurile de lucru necesare activităţilor diplomatice şi consulare. Documentele publicate oferă informaţii inedite din perspectiva istoriei diplomaţiei româneşti şi a istoriei contemporane, în sens mai larg, „Manualul” fiind considerat „unul dintre cele mai avansate instrumente de lucru în epocă”.
Lucrarea lansată tratează pe larg activitatea pe care Constantin I. Karadja a întreprins-o în favoarea evreilor cu cetățenie română persecutați de regimul nazist, sublinia dr. Ottmar Traşcă. Prin noutatea și prin bogăția informațiilor documentare, lucrarea cuprinzând 331 de documente diplomatice din arhiva istorică a Ministerului Afacerilor Externe, oferă informații utile atât specialiștilor, cât și publicului interesat.
Prin programul „Cartea lunii la MAE”, MAE îşi propune să contribuie la crearea unui cadru de dezbatere între mediile diplomatice, academice, culturale şi ştiinţifice din România, pe teme din domeniul relaţiilor internaţionale, politicii externe şi istoriei diplomaţiei.
Volumul „Diplomaţi români în slujba vieţii – Constantin I. Karadja și salvarea evreilor români din Europa în timpul celui de-al treilea Reich (1932-1944)” a fost publicat în cadrul proiectului ştiinţific demarat în anul 2010 de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Proiectul are în vedere valorificarea personalităţii diplomatului şi omului de cultură Constantin I. Karadja (1889-1950), consul al României la Budapesta şi Stockholm, consul general al României la Berlin (1932-1941) şi director al departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Străine (1941-1944). Întreaga activitate desfăşurată de Constantin Karadja în cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe poate fi pusă pe două coordonate: dimensiunea umanitară de excepţie, reprezentată prin eforturile întreprinse, îndeosebi în anii 1942-1944, în vederea salvării de la exterminare a mii de evrei cu cetăţenie română din teritoriile controlate sau ocupate de Germania nazistă, şi contribuţia personală la definirea şi practica instrumentelor moderne de lucru ale diplomaţiei româneşti, similar cu cele existente, la acea vreme, pe plan european.
