Parlamentul României a adoptat în unanimitate Legea nr. 18/2019, referitoare la instituirea Zilei Limbii, Alfabetului și Culturii Armene. Este o dovadă a prezenţei active a armenilor în peisajul cultural din ţara noastră. De acum înainte, în fiecare an la 12 octombrie, vom celebra această străveche cultură, alături de numeroşii etnici armeni, care de-a lungul timpului s-au dovedit buni români și care azi numără aproape 5000 de suflete. Această lege a venit ca o recunoaștere a meritelor armenilor, care pe parcursul secolelor de conviețuire cu românii, au înfiinţat oraşe, au creat şcoli şi instituţii de cultură şi au înălţat monumente religioase şi laice în țara noastră. În aceeași zi de 12 octombrie, armenii din întreaga lume îl cinstesc pe Mesrop Maștoț, cel care în anul 405 a creat alfabetul armean. Pentru creația sa, Mesrop a fost canonizat drept sfânt al Bisericii Apostolice Armene. Tot atunci a luat ființă Școala traducătorilor, care, între anii 405 – 408, a tălmăcit prima Biblie în limba armeană.
Declararea datei de 12 octombrie ca Zi a Limbii, Alfabetului și Culturii Armene a fost adoptată de Parlamentul României și consfințită, pe data de 10 octombrie, prin semnătura Președintelui României, Klaus Iohannis. Așa cum limba armeană își are unicitatea ei, și decizia Parlamentului român este un fapt unic, fiind pentru prima oară în lume când ziua limbii armene este legiferată într-o altă țară decât Armenia. Sărbătorirea acestei zile poate fi organizată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, precum şi de societatea civilă, persoane fizice şi persoane juridice, prin organizarea sau participarea la programe sau manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării limbii, alfabetului şi culturii armene, se arată în lege.
Instituirea Zilei Limbii, Alfabetului şi Culturii Armene a fost marcată la Academia Română printr-un simpozion și o expoziție cu imagini și documente, cărți de învățătură aflate în colecția celebrei Biblioteci Matenadaran și a secției manuscrise din cadrul Bibliotecii Academiei Române. La simpozion au luat cuvântul invitaţi de prestigiu din România şi Armenia: vicepreşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, directorul Institutului de armenologie din Cluj-Napoca Tudor Sălăgean, directorul Institutului de Studii Sud-Est-Europene al Academiei Române, dr. Andrei Timotin, profesorul universitar de la catedra de limbi clasice (limba armeană veche) la Universitatea Bucureşti, Francisca Băltăceanu, istoricul Andrei Daniel Gheorghe, preşedintele Comitetului Limbii Armene din Ministerul Educaţiei din Armenia, David Ghyurginyan, episcopul Bisericii Armene din România, Datev Hagopian. A fost prezent Ambasadorul Republicii Armenia în România, Excelența Sa Sergey Minasyan, care a transmis un mesaj din partea primului-ministru al Republicii Armenia, Nikol Paşinian. La rândul său, episcopul Datev Hagopian a declarat: „Mulțumim cu recunoștință statului român, președintelui României, Parlamentului, tuturor celor care au avut bunăvoința aprobând și sprijinind înfăptuirea acestei inițiative, alăturând aleasa apreciere pentru străduința domnilor deputați Varujan Vosganian și Varujan Pambuccian, neobosiți susținători ai năzuinței noastre, aceea ca, de-acum înainte, ziua de 12 octombrie a fiecărui an să fie Ziua Limbii, Alfabetului și Culturii Armene”.
Ziua Limbii, Alfabetului și Culturii Armene a fost sărbătorită și la Constanța, la Muzeul de Artă, unde a fost lansată cartea Limba armeană fără profesor, semnată de Arsen Arzumanyan, primul manual de acest fel apărut în România, bazat pe principiul învățării autodidactice. De asemenea, la Cluj Napoca a fost vernisată o expoziție de artă plastică a tinerilor artiști de origine armeană
